Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor: Alimente mai sigure, sănătate mai bună!
Recunoscând povara globală a bolilor transmisibile de alimente, care afectează persoanele de toate vârstele, în special copiii sub 5 ani și persoanele care trăiesc în țări cu venituri reduse, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a proclamat în 2018 ziua de 7 iunie ca Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor.
Tema din acest an – ,,Alimente mai sigure, sănătate mai bună!”, este o oportunitate de a evidenția rolul pe care alimentele sigure și hrănitoare îl joacă pentru sănătatea și bunăstarea umană și de a solicita o serie de acțiuni concrete pentru îmbunătățirea siguranței alimentare. Fiecare dintre noi contribuie la acest proces: fie că producem alimente, le procesăm, le transportăm, le depozităm, le vindem, le cumpărăm, le pregătim sau le servim, siguranța acestor produse este întotdeauna în mâinile noastre. Și dacă acționăm împreună, putem oferi alimente mai sigure pentru o sănătate mai bună.
Se estimează că 600 de milioane sau aproape 1 din 10 oameni din lume se îmbolnăvesc după ce au consumat alimente contaminate și 420 000 mor în fiecare an.
Totodată, copiii cu vârsta sub 5 ani suportă 40% din povara bolilor transmise de alimente, cu 125 000 de decese în fiecare an.
Conform datelor, consumul de alimente contaminate cu bacterii, virusuri, paraziți sau cu substanțe chimice precum metalele grele, cauzează peste 200 de boli. Bolile parazitare de origine alimentară pot duce atât la probleme acute cât și la probleme cronice de sănătate. Conform estimărilor, în urma a 11 infecții parazitare anual suferă 48,4 milioane de oameni iar 48% dintre aceste boli sunt transmise prin produse alimentare.
Exemple de pericole alimentare:
Bacterii: Salmonella și Escherichia coli enterohemoragică sunt unii dintre cei mai frecvenți agenți patogeni de origine alimentară care afectează milioane de oameni anual, uneori cu rezultate severe și fatale. Simptomele pot fi febră, dureri de cap, greață, vărsături, dureri abdominale și diaree. Alimentele implicate în focarele de salmoneloză includ ouăle, păsările de curte și alte produse de origine animală.
Escherichia coli enterohemoragică este asociată cu laptele nepasteurizat, carnea insuficient gătită și fructele și legumele proaspete care sunt contaminate. Infecțiile cu Listeria pot duce la avort spontan la femeile însărcinate sau la moartea nou-născuților. Deși apariția bolii este relativ rară, consecințele grave și uneori fatale ale Listeriei asupra sănătății, în special în rândul sugarilor, copiilor și vârstnicilor, le poziționează printre cele mai grave infecții alimentare. Listeria se găsește în produsele lactate nepasteurizate și în diverse alimente deja pregătite. Are proprietatea de a se dezvolta chiar și la temperaturi de refrigerare.
Vibrio cholerae poate infecta oamenii prin intermediul apei sau alimentelor contaminate. Simptomele includ dureri abdominale, vărsături și diaree abundentă, care duc rapid la deshidratare severă și uneori la deces. Antimicrobienele, cum ar fi antibioticele, sunt esențiale pentru tratarea infecțiilor cauzate de bacterii, inclusiv și de agenții patogeni de origine alimentară. Cu toate acestea, utilizarea excesivă și abuzul lor în medicina veterinară și umană a fost legată de apariția și răspândirea bacteriilor rezistente, făcând tratamentul bolilor infecțioase ineficient la animale și la oameni.
Viruși: unii viruși se pot transmite prin consumul de alimente. Norovirusul este o cauză frecventă a infecțiilor alimentare care se caracterizează prin greață, vărsături, diaree apoasă și dureri abdominale. Virusul hepatitei A poate fi transmis inclusiv și prin alimente și poate provoca boli hepatice de lungă durată. Se răspândește de obicei prin fructe de mare crude sau insuficient gătite sau prin produse crude contaminate.
Paraziți: unii paraziți, cum ar fi trematodele transmise de pești, se transmit doar prin alimente. Alții, de exemplu tenii precum Echinococcus spp, sau Taenia spp, pot infecta oamenii prin alimente sau prin contactul direct cu animalele. Alți paraziți, cum ar fi Ascaris, Cryptosporidium, Entamoeba histolytica sau Giardia, intră în lanțul alimentar prin apă sau sol și pot contamina produsele proaspete.
Prionii: sunt agenți infecțioși nonconvenționali compuși din proteine, sunt unici prin faptul că sunt asociați cu forme specifice de boli neurodegenerative. Encefalopatia spongiformă bovină (așa-numita boală a vacii nebune) este o boală prionică la bovine, asociată cu varianta bolii Creutzfeldt-Jakob la om. Consumul de produse din carne care conțin material de risc specificat, cum ar fi țesutul cerebral, este calea cea mai probabilă de transmitere a agentului prionic la om.
Produse chimice: cea mai mare preocupare pentru sănătate sunt toxinele naturale și poluanții mediului. Toxinele care apar în mod natural includ micotoxine, biotoxine marine, glicozide cianogenice și toxinele care apar în ciupercile otrăvitoare. Alimentele de bază, cum ar fi porumbul sau cerealele, pot conține niveluri ridicate de micotoxine, cum ar fi aflatoxina și ocratoxina, produse de mucegaiul de cereale.
Fii atent la ce consumi! Ai grijă de sănătatea ta!